> Mihai Eminescu (Biografie) - poezii, versuri, poeme. (Scrisoarea I). Iată-lCum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii,E stăpânul fără margini peste marginile lumii...De-atunci negura eternă se desface în fășii,De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii...De atunci și până astăzi colonii de lumi pierduteVin din sure văi de chaos pe cărări necunoscuteȘi în roiuri luminoase izvorând din infinit,Sunt atrase în viață de un dor nemărginit.Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici;Microscopice popoare, regi, oșteni și învățațiNe succedem generații și ne credem minunați;Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul,În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totulCum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată,Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată.Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze,Mii de fire viorie ce cu raza încetează,Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă,Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă...Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric,Căci e vis al neființei universul cel himeric...În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte,Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte;Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roșCum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși,Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț'Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați;Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit;Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie,Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,Și în noaptea neființii totul cade, totul tace,Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... Începând la talpa însăși a mulțimii omeneștiȘi suind în susul scării pân' la frunțile crăiești,De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți,Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți...Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate,De asupra tuturora se ridică cine poate,Pe când alții stând în umbră și cu inima smerităNeștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită -Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?...Ca și vântu-n valuri trece peste traiul omenesc.Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l...Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?Nemurire, se va zice. - Da-mpărate! Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne; Și cu cît lumina-i dulce tot mai mult se lămurește. genune? Eminescu Scrisoarea I. Extras din referat: Scrisoarea sau epistola, in proza sau in versuri, este o specie literara lirica, sau epica, creata de catre reprezentanti clasicismului. Tu cu mînile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți. Opinii. Scrisoarea I Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, şi în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate 15. – Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai înainte; Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Care-ncearcă prin poeme sa devie cumularzi, Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-o înconjoară. Ah! Din balcon i-aruncă-o roză și cu mînile la gură. - Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini. Ce? Ştefănescu: Scrisoarea IV de Mihai Eminescu la o nouă lectură ... Mai că nu ne vine să credem că găsim, la Eminescu, asemenea versuri, încărcate de o voluptate dogoritoare. Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei. Iar în umbra de la maluri se desface-acum la larg, Luntrea cu-ale ei vintrele spînzurate de catarg, Legănînd atîta farmec și atîtea frumuseți…, Luna… luna iese-ntreagă, se înalț-așa bălaie. N-o mai caut… Ce să caut? Ca pe-o marmură de Paros sau o pînză de Corregio, Cînd ea-i rece și cochetă? "De-oi muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarteSecolii din gură-n gură și l-or duce mai departe,De a pururi, pretutindeni, în ungherul unori crieriȘi-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri! Poetul însuși recunoaște că L-a cunoscut pe Dumnezeu prin revărsarea de har, de compasiune pentru tot ce există pe care a primit-o în inima sa din copilărie: „El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii Poezia se constituie printr-o antiteza, procedeu frecvent la Eminescu ca de exemplu in Epigonii sau Imparat si proletar. Și din țărm în țărm durează o cărare de văpaie, Ce pe-o repede-nmiire de mici unde o așterne. Mihai Eminescu, poet, prozator și jurnalist român, a fost considerat cea mai importantă voce poetică din literatura română. E considerat de criticii literari poetul național al României, supranumit „Luceafărul poeziei româneşti”, precum și cel mai important reprezentant al romantismului din literatura românească.. Eminescu - un poet universal. Cînd ea-i rece și cu toane ca și luna lui april? Două comentarii la poezia "Scrisoarea 1" scrisă de poetul român Mihai Eminescu. Nu trăiți voi, ci un altul vă inspiră — el trăiește. Scrisoarea I Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie ... Și pe margini de caiete scriam versuri dulci, de pildă Către vreo trandafirie și sălbatecă Clotildă. Eminescu scrisoarea 1 comentariu - Mai jos o sa aveti mai multe rezultate pentru cautarea Eminescu scrisoarea 1 comentariu. Mihai Eminescu - Scrisoarea I. S-auzi zornetul de pinteni și foșnirile de rochii. El cu gura voastră rîde, el se-ncîntă, el șoptește. După propria lor voie să ne ducă unde repezi. De ici, de colo de imagine-o fășie,Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie;Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost,O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost?Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,Printre tomuri brăcuite așezat și el, un brac,Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari,Colbul ridicat din carte-ți l-o sufla din ochelariȘi te-o strânge-n două șiruri, așezându-te la coadă,În vro notă prizărită sub o pagină neroadă.Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune,Peste toate o lopată de țărână se depune.Mâna care-au dorit sceptrul universului și gânduriCe-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri...Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare,Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare...Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe elSub a numelui tău umbră. Setea liniștei eterne care-mi sună în urechi; Dar organele-s sfărmate și-n strigări iregulare. Pare că îl dojenește cînd șoptește cu căldură; Apoi iar dispare-nluntru… auzi pasuri ce coboară…. Și în gîndu-mi trece vîntul, capul arde pustiit, Aspru, rece sună cîntul cel etern neisprăvit…. 14 ianuarie 2020 11 august 2020 Laura Leave a Comment on „Scrisoarea III”, Mihai Eminescu Facebook Pinterest WhatsApp LinkedIn Email Ca în fiecare an, de Ziua Culturii Naționale, una dintre activitățile desfășurate va fi explorarea unui text din lirica eminesciană. Cînd aș sta pierdut pe gînduri, peste umăr mi-ar privi, Aș simți-o că-i aproape și ar ști c-o înțeleg…, Din sărmana noastră viață, am dura roman întreg…. Mihai Eminescu a scris cinci poezii intitulate scrisori.Primele 4 scrisori au apărut în 1881 în " Convorbiri literare" … Ektro versuri "Scrisoarea a V-a (Mihai Eminescu)", Biblia ne povesteste de Samson, cum ca muierea, Cand dormea, taindu-i parul, i-a luat toata puterea De l-au prins apoi dusmanii, l-au legat si i-au scos Ektro - Scrisoarea a V-a (Mihai Eminescu) lyrics Spune drept!“. Și cu focul blînd din glasu-ți tu mă dori și mă cutremuri. S-a-nțeles de mai nainteC-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte.Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege...Dar afară de acestea, vor căta vieții taleSă-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale -Astea toate te apropie de dânșii... Nu luminaCe în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina,Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce suntÎntr-un mod fatal legate de o mână de pământ;Toate micile mizerii unui suflet chinuitMult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit. Veți găsi aici o prezentare powerpoint cu date bibliografice însoțite de imagini, versuri din creația marelui poet, poezia ”Revedere” recitată de Mihail Sadoveanu. Completări . La o mie patru sute? Cum zîmbește tuturora cu gîndirea ei ușoară? Arhiva Eminescu la ceas aniversar conține câteva materiale care pot fi folosite într-o activitate dedicată poetului Mihai Eminescu. Cînd durerea ta din suflet este singura-mi podoabă. Și uscat foșni mătasa pe podele, între glastre. Recenzia ta. Mihai Eminescu (Romanian pronunciation: [miˈhaj emiˈnesku] (); born Mihail Eminovici; 15 January 1850 – 15 June 1889) was a Romanian Romantic poet, novelist, and journalist, generally regarded as the most famous and influential Romanian poet. Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare,Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaieLuna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie,Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoateDe dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Mihai Eminescu, poezii scurte. Nu vedeți că rîsul vostru e în fiii voștri plîns. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește. Muchi de stîncă, vîrf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește. Donovan – Live in USA 1968 91 lei Citește mai mult; Nunta la români – Muntenia-Oltenia (2 discuri) Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare,Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare!Și din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;Amorțită li-i durerea, le simțim ca-n vis pe toate,Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrăriiȘi ridică mii de umbre după stinsul lumânării...Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,Și câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate,Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate,Și pe toți ce-n astă lume sunt supuși puterii sorțiiDeopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții! Ce-a spus veacuri dupolaltă, ce va spune veacuri încă. Eminescu mai întâi a tradus imnul din acest text german în versuri albe, apoi a prelucrat traducerea în strofe rimate, după care a integrat-o în “Scrisoarea I”. În unele dintre versuri, Mircea cel Bătrân este caracterizat de Eminescu ca fiind „un moşneag, atât de simplu după vorbă după port” sau „Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?/ 23 ianuarie 2017, 10:31. Și prostatecele năriȘi le umflă orișicine în savante adunăriCând de tine se vorbește. MIHAI EMINESCU . Tu cu lumea ta de gînduri după ea să te ații? View credits, reviews, tracks and shop for the 1966 Vinyl release of "Versuri De Mihai Eminescu (II)" on Discogs. Respirarea cea de ape îl imbată, ca și sara; Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara; „O, arată-mi-te iară-n haină lungă de mătasă. numai cu ochii: „Mă iubești tu? Un comentariu scurt de o pagină și jumătate de fișier word, și un al doilea comentariu literar lung de 3 pagini, realizat pe tablouri, pentru poezia "Scrisoarea I", care ne prezintă poziţia vitregă a omului de geniu într-o societate mărginită şi este alcătuită din 5 părţi. Versurile poeziei Scrisoarea I de Mihai Eminescu Primul tablou. Ce ades mă porți pe lacuri și pe mare și prin crînguri! Braț de braț pășesc alături… le stă bine laolaltă. Pe cînd ei sucesc musteața, iară ele fac cu ochii? Sunt sătul de-așa viată… nu sorbind a ei pahară, Să sfințești cu mii de lacrimi un instinct atît de van. Poetul ne-a lăsat în amintire pentru totdeauna cele mai sensibile și îndrăgite versuri. Codrii negri aiurează și izvoarele-i albastre, Povestesc ele-nde ele numai dragostele noastre. Mihai Eminescu (1850-1889) s-a inspirat pentru „Scrisoarea a III-a” din bătălia de la Rovine, atunci când sultanul Baiazid a fost înfrânt de Mircea cel Bătrân. - Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Care-ncearcă prin poeme să devină cumularzi, Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane, Filonul popular al creatiei eminesciene este evident si-n aceasta poezie de meditatie istorica – sociala prin versuri de faptura populara din scrisoarea adresata de unul din fii domnului, dragei sale: De din vale de Rovine Graim doamna, datre Tine, Nu din gura, ci din carte, Ca ne esti asa departe-Parte a II-a- organele-s sfărmate și maestrul e nebun. Azi n-ai chip în toată voia în privirea-i să te pierzi. Astfel șuieră și strigă, scapără și rupt răsună. Poate cea mai de impact poezie a sa rămâne cea scrisă cu o oră înainte de moarte, pe care se cade să o amintim și cu această ocazie. Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i! Încât putem afirma fără eroare că Eminescu a asociat cunoașterea de tip religios-contemplativ cu cea poetică. Mihai Eminescu. Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. Să aluneci pe poleiul de pe ulițele ninse, Să privesti prin lucii geamuri la luminile aprinse. Be the first to review “Eminescu – Versuri” Anulează răspuns. ții tu minte câte-n lume-ai auzit,Ce-ți trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit?Prea puțin. Joacă-te cu mine… cu norocul meu… mi-aruncă. Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Şi dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. Numai lebedele albe, cînd plutesc încet din trestii. Scrisoarea IV de Mihai Eminescu [0] Versuri. P-ici, pe colo mai străbate cîte-o rază mai curată. Cum îți vine, cum îți place pe copilă s-o desmierzi. Scrisoarea II de Mihai Eminescu: ... Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. Romanticii au preluat modelul, dar l-au supus unei transformari in conformitate cu trairea, sentimentele, aspiratiile diferite. Cînd luna se strecoară printre nouri, prin pustii. Nebuni! Dă-mi-i mie ochii negri… nu privi cu el în laturi, Căci de noaptea lor cea dulce vecinic n-o să mă mai saturi —. 1889, în București). Și s-o vezi înconjurată de un roi de pierde-vară. Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță în tăcere dintre rariștea de brazi, Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa. Cînd în cercuri tremurînde, cînd în brazde de văpaie. Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg. " Scrisoarea I" face parte din ciclul de scrisori eminesciene. Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate Agriturismo Polenta Bertinoro, Sei Bellissima Loredana Bertè Significato, Oregon Log Splitter Reviews, Borg Connors Wimbledon 1981, Mazda 3 Turn Off Istop Permanently, Sanremo In Diretta, " />
Seleziona una pagina

scrisoarea 1 eminescu versuri

I. Puteţi asculta înregistrări audio pe situl: http://www.lecturaaudio.ro Aș orbi privind într-inșii… O, ascultă numa-ncoace. Oare nu-i în lumea asta vrun ungher pentru iubit? Papura se mișcă-n freamăt de al undelor cutrier, Iar în iarba înflorită somnoros suspin-un grier…, E atîta vară-n aer, e atît de dulce zvonul…, Singur numai cavalerul suspinînd privea balconul, Ce-ncărcat era de frunze, de îi spînzur' prin ostrețe. Aș! Scrisoarea I, de Mihai Eminescu. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneciȘi gândirilor dând viață, suferințele întuneci;Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,Și câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate,Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate!Câte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți,Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți!Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești,Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești!Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac,Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac...Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții,Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții;La același șir de patimi deopotrivă fiind robi,Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr,Altul caută în lume și în vreme adevăr,De pe galbenele file el adună mii de coji,A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj;Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii,Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii.Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate,Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoateȘi de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi,Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi;Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic,Universul fără margini e în degetul lui mic,Căci sub fruntea-i viitorul și trecutul se încheagă,Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă;Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umărAșa el sprijină lumea și vecia într-un număr. Se împing tumultuoase și sălbatece pe strună. Pe cînd mîna ta cea albă părul galben îl netează. Vechiul cîntec mai străbate cum în nopți izvorul sare. — Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Scrisoarea I – Mihai Eminescu. Și ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni. "O, sărmane! SCRISOAREA A IV-a — fragment. Cu aripele întinse se mai scutură și-o taie. VI. Poezia a văzut lumina tiparului la 1 februarie 1881, după ce fusese citită la o reuniune a Junimii. Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri. Scrisoarea III a aparut in Convorbiri literare din 1 mai 1881 si a fost reprodusa de Eminescu insusi, redactor la Timpul, in acest ziar, zece zile mai tarziu. Și-n probleme culinare te încerci a fi isteț. Cînd se petrecur-aceste? Pîn’ ce soarele s-o stinge în genunea cea adîncă. Ești ridicul, înțelege-o…. Nume * Email * Produse similare. VERSURI Mihai Eminescu - Scrisoarea a III-a: (o mica parte din Scrisoarea a III-a) La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port. Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle; Scrisoarea lui Eminescu către Ioan Al. Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Vino! Cu-atît valurile apei, cu-atît țărmul parcă crește, Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape. Și ieșind pe ușă iute, ei s-au prins de subsuoară. Dintr-un Carmen Saeculare ce-l visai și eu odată. Nu simtiți că-n proaste lucruri voi vedeți numai minuni? ... Diaconu insista cu Eminescu și să învățăm cât mai multe versuri, cum tot cabinetul de limba română era împodobit pe această temă, a marelui poet național! Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri,Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri,La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă,Pe când totul era lipsă de viață și voință,Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns...Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.Fu prăpastie? Nu vedeți c-acea iubire serv-o cauză din natură? Că e leagăn unor viețe ce semințe sunt de ură? This video is unavailable. Ea frumoasă și el tînăr, el înalt și ea înaltă. Să mă-mbete acel miros de la pînzele de in; Cupido, un paj șăgalnic, va ascunde cu-a lui mînă, Vioriul glob al lampei, mlădioasa mea stăpînă!“. Cum la vorbă mii de valuri stau cu stelele proroace! Cît de sus ridici acuma în gîndirea ta pe-o roabă. Versuri - SCRISOAREA V (Eminescu): Biblia ne povesteşte de Samson, cum că muierea, / Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea .. | SCRISOAREA 5 poezie - de Mihai Eminescu Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa. Nu există încă recenzii. Înspre apa-ntunecată lin se scutură de vînt; Peste capul blond al fetei zboară florile ș-o plouă…, Ea se prinde de grumazu-i cu mînuțele-amîndouă, Și pe spate-și lasă capul: — Mă uimești dacă nu mîntui…. Versurile poeziei Scrisoarea I de Mihai Eminescu. Nu simțiți c-amorul vostru e-un amor străin? Eseu – temă: Scrisoarea I de Dan Ionescu. Roze roșie de Șiras și liane-n fel de fețe. Care pare încărcată de o pulbere-argintoasă. Ai putea să lepezi cîrma și lopețile să lepezi. Lungi perdele încrețite, care scînteie ca bruma. Încleștînd a tale brațe toată mintea să ți-o pierzi? Mihai Eminescu - poezii Selecție din opera poetului nepereche >> Mihai Eminescu (Biografie) - poezii, versuri, poeme. (Scrisoarea I). Iată-lCum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii,E stăpânul fără margini peste marginile lumii...De-atunci negura eternă se desface în fășii,De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii...De atunci și până astăzi colonii de lumi pierduteVin din sure văi de chaos pe cărări necunoscuteȘi în roiuri luminoase izvorând din infinit,Sunt atrase în viață de un dor nemărginit.Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici;Microscopice popoare, regi, oșteni și învățațiNe succedem generații și ne credem minunați;Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul,În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totulCum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată,Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată.Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze,Mii de fire viorie ce cu raza încetează,Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă,Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă...Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric,Căci e vis al neființei universul cel himeric...În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte,Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte;Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roșCum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși,Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț'Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați;Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit;Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie,Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,Și în noaptea neființii totul cade, totul tace,Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... Începând la talpa însăși a mulțimii omeneștiȘi suind în susul scării pân' la frunțile crăiești,De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți,Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți...Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate,De asupra tuturora se ridică cine poate,Pe când alții stând în umbră și cu inima smerităNeștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită -Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?...Ca și vântu-n valuri trece peste traiul omenesc.Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l...Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?Nemurire, se va zice. - Da-mpărate! Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne; Și cu cît lumina-i dulce tot mai mult se lămurește. genune? Eminescu Scrisoarea I. Extras din referat: Scrisoarea sau epistola, in proza sau in versuri, este o specie literara lirica, sau epica, creata de catre reprezentanti clasicismului. Tu cu mînile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți. Opinii. Scrisoarea I Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, şi în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate 15. – Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai înainte; Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Care-ncearcă prin poeme sa devie cumularzi, Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-o înconjoară. Ah! Din balcon i-aruncă-o roză și cu mînile la gură. - Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini. Ce? Ştefănescu: Scrisoarea IV de Mihai Eminescu la o nouă lectură ... Mai că nu ne vine să credem că găsim, la Eminescu, asemenea versuri, încărcate de o voluptate dogoritoare. Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei. Iar în umbra de la maluri se desface-acum la larg, Luntrea cu-ale ei vintrele spînzurate de catarg, Legănînd atîta farmec și atîtea frumuseți…, Luna… luna iese-ntreagă, se înalț-așa bălaie. N-o mai caut… Ce să caut? Ca pe-o marmură de Paros sau o pînză de Corregio, Cînd ea-i rece și cochetă? "De-oi muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarteSecolii din gură-n gură și l-or duce mai departe,De a pururi, pretutindeni, în ungherul unori crieriȘi-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri! Poetul însuși recunoaște că L-a cunoscut pe Dumnezeu prin revărsarea de har, de compasiune pentru tot ce există pe care a primit-o în inima sa din copilărie: „El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii Poezia se constituie printr-o antiteza, procedeu frecvent la Eminescu ca de exemplu in Epigonii sau Imparat si proletar. Și din țărm în țărm durează o cărare de văpaie, Ce pe-o repede-nmiire de mici unde o așterne. Mihai Eminescu, poet, prozator și jurnalist român, a fost considerat cea mai importantă voce poetică din literatura română. E considerat de criticii literari poetul național al României, supranumit „Luceafărul poeziei româneşti”, precum și cel mai important reprezentant al romantismului din literatura românească.. Eminescu - un poet universal. Cînd ea-i rece și cu toane ca și luna lui april? Două comentarii la poezia "Scrisoarea 1" scrisă de poetul român Mihai Eminescu. Nu trăiți voi, ci un altul vă inspiră — el trăiește. Scrisoarea I Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie ... Și pe margini de caiete scriam versuri dulci, de pildă Către vreo trandafirie și sălbatecă Clotildă. Eminescu scrisoarea 1 comentariu - Mai jos o sa aveti mai multe rezultate pentru cautarea Eminescu scrisoarea 1 comentariu. Mihai Eminescu - Scrisoarea I. S-auzi zornetul de pinteni și foșnirile de rochii. El cu gura voastră rîde, el se-ncîntă, el șoptește. După propria lor voie să ne ducă unde repezi. De ici, de colo de imagine-o fășie,Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie;Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost,O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost?Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,Printre tomuri brăcuite așezat și el, un brac,Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari,Colbul ridicat din carte-ți l-o sufla din ochelariȘi te-o strânge-n două șiruri, așezându-te la coadă,În vro notă prizărită sub o pagină neroadă.Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune,Peste toate o lopată de țărână se depune.Mâna care-au dorit sceptrul universului și gânduriCe-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri...Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare,Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare...Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe elSub a numelui tău umbră. Setea liniștei eterne care-mi sună în urechi; Dar organele-s sfărmate și-n strigări iregulare. Pare că îl dojenește cînd șoptește cu căldură; Apoi iar dispare-nluntru… auzi pasuri ce coboară…. Și în gîndu-mi trece vîntul, capul arde pustiit, Aspru, rece sună cîntul cel etern neisprăvit…. 14 ianuarie 2020 11 august 2020 Laura Leave a Comment on „Scrisoarea III”, Mihai Eminescu Facebook Pinterest WhatsApp LinkedIn Email Ca în fiecare an, de Ziua Culturii Naționale, una dintre activitățile desfășurate va fi explorarea unui text din lirica eminesciană. Cînd aș sta pierdut pe gînduri, peste umăr mi-ar privi, Aș simți-o că-i aproape și ar ști c-o înțeleg…, Din sărmana noastră viață, am dura roman întreg…. Mihai Eminescu a scris cinci poezii intitulate scrisori.Primele 4 scrisori au apărut în 1881 în " Convorbiri literare" … Ektro versuri "Scrisoarea a V-a (Mihai Eminescu)", Biblia ne povesteste de Samson, cum ca muierea, Cand dormea, taindu-i parul, i-a luat toata puterea De l-au prins apoi dusmanii, l-au legat si i-au scos Ektro - Scrisoarea a V-a (Mihai Eminescu) lyrics Spune drept!“. Și cu focul blînd din glasu-ți tu mă dori și mă cutremuri. S-a-nțeles de mai nainteC-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte.Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege...Dar afară de acestea, vor căta vieții taleSă-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale -Astea toate te apropie de dânșii... Nu luminaCe în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina,Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce suntÎntr-un mod fatal legate de o mână de pământ;Toate micile mizerii unui suflet chinuitMult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit. Veți găsi aici o prezentare powerpoint cu date bibliografice însoțite de imagini, versuri din creația marelui poet, poezia ”Revedere” recitată de Mihail Sadoveanu. Completări . La o mie patru sute? Cum zîmbește tuturora cu gîndirea ei ușoară? Arhiva Eminescu la ceas aniversar conține câteva materiale care pot fi folosite într-o activitate dedicată poetului Mihai Eminescu. Cînd durerea ta din suflet este singura-mi podoabă. Și uscat foșni mătasa pe podele, între glastre. Recenzia ta. Mihai Eminescu (Romanian pronunciation: [miˈhaj emiˈnesku] (); born Mihail Eminovici; 15 January 1850 – 15 June 1889) was a Romanian Romantic poet, novelist, and journalist, generally regarded as the most famous and influential Romanian poet. Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare,Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaieLuna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie,Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoateDe dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Mihai Eminescu, poezii scurte. Nu vedeți că rîsul vostru e în fiii voștri plîns. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește. Muchi de stîncă, vîrf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește. Donovan – Live in USA 1968 91 lei Citește mai mult; Nunta la români – Muntenia-Oltenia (2 discuri) Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare,Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare!Și din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;Amorțită li-i durerea, le simțim ca-n vis pe toate,Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrăriiȘi ridică mii de umbre după stinsul lumânării...Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,Și câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate,Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate,Și pe toți ce-n astă lume sunt supuși puterii sorțiiDeopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții! Ce-a spus veacuri dupolaltă, ce va spune veacuri încă. Eminescu mai întâi a tradus imnul din acest text german în versuri albe, apoi a prelucrat traducerea în strofe rimate, după care a integrat-o în “Scrisoarea I”. În unele dintre versuri, Mircea cel Bătrân este caracterizat de Eminescu ca fiind „un moşneag, atât de simplu după vorbă după port” sau „Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?/ 23 ianuarie 2017, 10:31. Și prostatecele năriȘi le umflă orișicine în savante adunăriCând de tine se vorbește. MIHAI EMINESCU . Tu cu lumea ta de gînduri după ea să te ații? View credits, reviews, tracks and shop for the 1966 Vinyl release of "Versuri De Mihai Eminescu (II)" on Discogs. Respirarea cea de ape îl imbată, ca și sara; Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara; „O, arată-mi-te iară-n haină lungă de mătasă. numai cu ochii: „Mă iubești tu? Un comentariu scurt de o pagină și jumătate de fișier word, și un al doilea comentariu literar lung de 3 pagini, realizat pe tablouri, pentru poezia "Scrisoarea I", care ne prezintă poziţia vitregă a omului de geniu într-o societate mărginită şi este alcătuită din 5 părţi. Versurile poeziei Scrisoarea I de Mihai Eminescu Primul tablou. Ce ades mă porți pe lacuri și pe mare și prin crînguri! Braț de braț pășesc alături… le stă bine laolaltă. Pe cînd ei sucesc musteața, iară ele fac cu ochii? Sunt sătul de-așa viată… nu sorbind a ei pahară, Să sfințești cu mii de lacrimi un instinct atît de van. Poetul ne-a lăsat în amintire pentru totdeauna cele mai sensibile și îndrăgite versuri. Codrii negri aiurează și izvoarele-i albastre, Povestesc ele-nde ele numai dragostele noastre. Mihai Eminescu (1850-1889) s-a inspirat pentru „Scrisoarea a III-a” din bătălia de la Rovine, atunci când sultanul Baiazid a fost înfrânt de Mircea cel Bătrân. - Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Care-ncearcă prin poeme să devină cumularzi, Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane, Filonul popular al creatiei eminesciene este evident si-n aceasta poezie de meditatie istorica – sociala prin versuri de faptura populara din scrisoarea adresata de unul din fii domnului, dragei sale: De din vale de Rovine Graim doamna, datre Tine, Nu din gura, ci din carte, Ca ne esti asa departe-Parte a II-a- organele-s sfărmate și maestrul e nebun. Azi n-ai chip în toată voia în privirea-i să te pierzi. Astfel șuieră și strigă, scapără și rupt răsună. Poate cea mai de impact poezie a sa rămâne cea scrisă cu o oră înainte de moarte, pe care se cade să o amintim și cu această ocazie. Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i! Încât putem afirma fără eroare că Eminescu a asociat cunoașterea de tip religios-contemplativ cu cea poetică. Mihai Eminescu. Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. Să aluneci pe poleiul de pe ulițele ninse, Să privesti prin lucii geamuri la luminile aprinse. Be the first to review “Eminescu – Versuri” Anulează răspuns. ții tu minte câte-n lume-ai auzit,Ce-ți trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit?Prea puțin. Joacă-te cu mine… cu norocul meu… mi-aruncă. Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Şi dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. Numai lebedele albe, cînd plutesc încet din trestii. Scrisoarea IV de Mihai Eminescu [0] Versuri. P-ici, pe colo mai străbate cîte-o rază mai curată. Cum îți vine, cum îți place pe copilă s-o desmierzi. Scrisoarea II de Mihai Eminescu: ... Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. Romanticii au preluat modelul, dar l-au supus unei transformari in conformitate cu trairea, sentimentele, aspiratiile diferite. Cînd luna se strecoară printre nouri, prin pustii. Nebuni! Dă-mi-i mie ochii negri… nu privi cu el în laturi, Căci de noaptea lor cea dulce vecinic n-o să mă mai saturi —. 1889, în București). Și s-o vezi înconjurată de un roi de pierde-vară. Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță în tăcere dintre rariștea de brazi, Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa. Cînd în cercuri tremurînde, cînd în brazde de văpaie. Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg. " Scrisoarea I" face parte din ciclul de scrisori eminesciene. Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate

Agriturismo Polenta Bertinoro, Sei Bellissima Loredana Bertè Significato, Oregon Log Splitter Reviews, Borg Connors Wimbledon 1981, Mazda 3 Turn Off Istop Permanently, Sanremo In Diretta,